Stateam pe net si umblam prin linkurile salvate. Privirea mi s-a oprit pe vechiul meu blog.
Singurul motiv pentru care mi-am facut alt blog era ca nu-mi placea aspectul. Nici unul nu era pe gustul meu .
Deh.. sunt pretentioasa.. ;))
Am intrat p blog. Am frecat menta printre postari, pana cand toata atentia mi se indrepta spre un titlu.. ceva mai banal, dar de care nu imi aminteam mai ..nimic. :|
Am inceput sa citesc.. Incet-incet am inceput sa-mi dau seama despre ce era vorba,dar vag.
Am ras. Mi-am dat seama ca postarea asta era de acum.. un an si ceva. Mai exact 1 an si 3 luni.
Tin minte b-). D'ooh.. doar pe arhiva scria "Septembrie". :))
E destul de interesanta.. :-? [modesta de mine :">].Hai ca nu va mai tin mult in suspans, tadadaaamm [tobelee], si acuuumm compunereaa: :))
Este o zi de sambata si eu abia m-am trezit.
Privesc pe geamul de langa pat si vad ca soarele incepe sa rasara. M-am imbracat in ceva lejer si am deschis usa pentru a lasa lumina sa patrunda in camera, iar aerul cald si proaspat sa o inunde.
In bucatarie, mama imi pregatise o gustare pe care am mancat-o destul de repede. M-am retras din nou in camera mea, care imi oferea o deplina liniste si un confort deosebit. Ma mai uit odata pe geam si vad cateva picaturi de apa prelingandu-se. Ies in pragul usi. Deodata cerul se intuneca iar soarele se pierde printre dungile de roseata si contrastul dintre alb si negru al cerului. Copacul din fata casei incepe sa isi miste frunzele aurii ce erau purtate in cerculete mici deasupra lui.Pasarelele isi cauta locul de ascunzis, undeva unde ploaia nu le va bate si unde vantul nu le va dobora. M-a prins un fior, ca o scanteie de foc si m-a obligat sa inchid usa si sa ma bag in patul care inca mai era caldut. In linistea ca de mormant, pe tabla invechita a casei se aud picaturile de ploaie ce curg in rafale lente. Trece o ora, trec doua , iar totul este ce in ce mai rau. Vijelia este tot mai grea si mai apasatoare. Totul pare desprins de nicaieri.
Cufarul cu fantezii :
– Ce sunt fanteziile Ana?
– Fanzeliile sunt….ca un cufar! Sunt inchise intr-un cufar! Atunci cand dimineata vine, in razele batute de ploaie, roua de pe frunze sclipeste si…lumina trece dincolo de suflet, trece prin geamul prafuit, privind in constiinta lui, sufletul. De partea cealalta este ascuns cufarul!
– Cufarul?….cu ce!
– Cufarul cu fantezii! In fiecare fantezie este ascunsa o amintire si fiecare amintire are un inceput. Cufarul este inchis cu cheia amintirilor si doar dimineata cand vrei sa te joci, acesta se deschide si isi arunca vraja asupra ta! Cufarul tau cu jucarii, ascunde fanteziile subconstientului tau! – Cufarul meu…cu jucarii!?
– Cufarul tau ascunde fanzeliile tale fara ca altcineva sa le cunoasca si doar atunci cand te simti singura ele apar. In fiecare miscare se creaza un fel de legatura intre tine si “ea”….”ea” fiind fantezia pe care o percepi ca fiind o persoana. Cand vraja este destul de puternica, te va prinde in ea, deoarece….
– Deoarece….
– Deoarece in subconstientul tau se creaza imaginea unei persoane asa cum o simti in acele momente, si ea, in tine, prinde viata!
– Deci vrei sa spui ca…
– Da, atunci cand, totul, nimic, se poate intampla, desigur doar in subconstient. Acum intelegi, deci, ca eu nu sunt altceva decat o jucarie din cufarul tau, ce in subconstient a prins viata. Sunt o fantezie! Fantezia ta!
– Si asta este rau, ca te-am transformat intr-o fantezie?
– Sunt subconstientul tau, sunt tu, deci iti apartin!
-Te iubesc Ana!
– Chiar daca sunt o fantezie?….
– ……
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu